Dacă nu cureţi mizeria în urma animalului tău de companie, rişti să fii amendat

Provocarea lunii: Cum să scapi de rutină?

Legea “51% produse româneşti”, cosmetizată ca să fie pe placul CE

Comisia pentru Agricultură din cadrul Camerei Deputaţilor va dezbate săptămâna aceasta două proiecte de lege privind comercializarea produselor alimentare. Parlamentarii doresc astfel să rezolve problema infringementului demarat de Comisia Europeană pe această lege şi să introducă noua variantă a proiectului în plen, pentru un vot final.

Miercuri, 15 martie, parlamentarii din Comisia pentru Agricultură, dar şi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România,  ANSVSA, Consiliul Concurenţei, şi opt asociaţii din industria alimentară printre care PROAGRO, Eco Legum Vidra, LAPAR sau Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România vor dezbate din nou pe marginea legii comerţului alimentar din România (legea 150/2016), aşa-numita lege a produselor româneşti în hypermarketuri.

Reintroducerea acestei legi în Parlament vine după ce Comisia Europeană a declanşat prima etapă a procedurii de infringement prin decizia de a trimite scrisoare de punere în întârziere României. Comisia susţine că a-i obliga pe retaileri să achiziționeze cel puțin 51% din produse alimentare și agricole de la producătorii locali ar încălca principiul liberei circulații a mărfurilor.

Ce se dezbate miercuri

Potrivit anunţului Camerei Deputaţilor, miercuri vor avea loc dezbateri generale pe marginea a două propuneri de act normativ de modificare a legii comerţului alimentar, care sunt similare. Ambele propuneri au fost însă respinde de Senat, prima Cameră care le-a luat în analiză.

Primul dintre ele a fost introdus în circuitul parlamentar anul trecut de 10 deputaţi PNL şi propune prevederea potrivit căreia comercianţii să fie obligaţi ca “pentru produsele alimentare precum lapte, produse lactate, carne, produse din carne, fructe, legume panificaţie, patiserie, cofetărie, fabricate de către producători din România să asigure spaţii de expunere şi vânzare de cel puţin 50% din suprafaţa existentă folosită pentru comercializarea alimentelor. În acest sens minimum 20% din aceste spaţii să fie alocat către toţi producătorii locali”

De asemenea, potrivit acestui proiect, serviciile, discounturile şi orice alte obligaţii cerute de către comercianţi producătorilor români de produse alimentare nu pot depăşi 5% din valoarea mărfurilor comercializate. Proiectul a fost respins de către Senat.

Al doilea proiect  a fost introdus în Parlament tot în 2016 la iniţiativa senatorului PNL Ioan Cristina. Acesta propune acelaşi procent de 50% din suprafaţa de raft să fie acordată prodcătorilor de alimente locali. De asemenea, acesta propune ca “serviciile, discounturile şi oricare alte obligaţii cerute de către comercianţi producătorilor români de produse alimentare nu pot depăşi 5% din valoarea mărfurilor comercializate”. Proiectul a fost respins de către Senat.

Ce forma ar putea lua legea

În urma dezbaterilor, legea comerţului alimentar ar putea lua însă o cu totul altă formă faţă de cele două propuneri, parlamentarii având ca scop evitarea infringementului dar cu menţinerea unor prevederi care să le faciliteze producătorilor locali spaţii de desfacere în marile magazine. “De data aceasta am schimbat modul de lucru. Am solicitat asociaţiilor şi instituţiilor implicate să îşi menţioneze punctul de vedere în scris, astfel încât la aceste dezbateri să putem ajunge rapid la nişte concluzii finale”, spune Ioan Munteanu, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor.

sursa: http://www.digi24.ro/stiri/economie/agricultura/legea-51-produse-romanesti-cosmetizata-ca-sa-fie-pe-placul-ce-686542

Cât costă un an de homeschooling

Homeschoolingul că alternativă pentru educarea copiilor- Este concluzia unui studiu realizat de curând după ce actorul Dragoș Bucur și soția să, Dana Nălbaru, au anunțat că își retrag fiică din invătămantul de stat.

Alexandru Zodieru, sociolog: “În România acest fenomen nu este unul de mare notorietate. În principiu 2/3 dintre respondenți nu au auzit de homeschooling.”

Cine are carte, are parte, dar cine are parte de educație acasă? Decizia actorului Dragoș Bucur și a soției sale, cântăreața Dana Nalbaru, de a-și retrage fiică de 9 ani din sistemul public de învățământ a dat naștere unui val de comentarii, multe negative, despre homeschooling.

Alexandru Zodieru, sociolog: “În România, homeschoolingul este legal. Aproximativ 500 de copii din România urmează aceste cursuri la școli din SUA sau Europa.”

Mircea Dumitru, ministrul Educației: “Riscul este că, atât timp cât în România (..) nu există o legislația foarte clară care nu definește o rută de acces din homeschooling spre școală formală, poți să fii în situația în care termini 4 sau 8 clase acasă și să nu te poți întoarce în sistemul public.”

Președintele Asociației de Homeschooling din România susține că toți cei patru copii ai săi urmează această formă de educație.

Curcubet Gabriel, Președintele Asociației de Homeschooling din România : „Cel mare a învățat în Ungaria, la o școală din Ungaria, dar pe ceilalți i-am înscris la școli americane. Homeschoolingul, dacă este bine făcut, atunci este o plăcere atât pentru copii, cât și pentru părinti.”

Bogdan și Iulia primesc educație la domiciliu. Deși homeschollingul nu este recunoscut în acest moment în țara noastră, Irene Oproescu, mamă celor doi, își asumă acest risc. O bună perioadă au locuit în străinătate, așa că primul contact al copiilor cu școală a fost în Cipru și Irlanda. Le-a plăcut că programa nu era atât de stufoasă ca cea de la noi, temele mai puține, iar profesorii mai implicați. Desigur, și salariile cadrelor didactice sunt altele în străinătate.

Dezamăgită de sistemul educațional românesc, Irene Oproescu a luat decizia că puștii ei să nu meargă nici măcar o zi la o școală din România.

Este foarte important că ei să fie fericiți și satisfăcuți cu ce își aleg, iar sistemul actual nu le dă această libertate, îi îngroapă cumva în foarte multe materii și foarte greu mai reușesc să își dea seama ce le place să facă.

Alexandru Zodieru, sociolog: “Raportat la Europa, există școli care interzic homeschoolingul(..) Germania, Olanda, Grecia, Suedia. Dar și țări care permit acest sistem, ca Marea Britanie, unde 360.000 de copii urmau cursuri în acest mod. Prin urmare deciziile sunt împărțite și la nivel european.”

Părinții care vor un astfel de sistem, nerecunoscut de statul din care provin, aleg să își înscrie copiii la așa zisele ”școli umbrelă”.

Irene Oproescu: “Homeschoolingul îți oferă o mare libertate de mișcare. Poți să lucrezi după o anumită programă, a unei țări, unde este înscris copilul la cursuri. Sau poți adopta tu o programă americană, de exemplu, sau canadiană… una care crezi că ți se potrivește mai bine și una care înglobează mai bine ceea ce i se potrivește copilului tău. Sau pur și simplu poți să faci un fel de unschooling, cum fac eu, îi pui copilului la dispoziție multe materiale și îl ajuți să progreseze în domeniul în care el este mai bun.”

Sorina Oprean este de meserie arhitect. S-a stabilit în Spania acum 23 de ani și are doi copii, Adina și Radu. Pentru ei, a renunțat la carieră și a devenit de profesie mamă, educator și profesor.

Sorina Oprean: “Cred că programa cea mai bună pentru un copil e cea individualizată, personalizată pe talentele lui și pe personalitatea lui. Toți marii oameni din istorie care au făcut ceva, a fost pentru că și-au urmărit propriile lor interese. Și Marie-Curie, și Albert Einstein au putut să se axeze pe ce era el mai bun. El era bun pe fizică, pe matematică, nimeni nu l-a pus să facă balet.”

În funcție de scoală, un an de homeschooling costă între 350 și 500 de dolari, bani în care sunt incluse și materiale multimedia.

Curcubet Gabriel: „Fiecare scoală spune câte zile trebuie să învețe copilul, ce materie trebuie să învețe și cer un orar și o disciplină din partea părinților și din partea copiilor”.

Sorin Ioniță, președintele Expert Forum: “Cred că părintele mediu nu e pregătit să facă așa ceva, nici aici, nici în SUA.”

Alexandru Zodieru, sociolog: “Foarte puțini părinți ar înclină spre această direcție, nu numai din motive de timp sau financiare, cât și din ideea de a nu limita copilul în interacțiunea cu ceilalți.”

În România, legea educației prevede că, timp de 11 ani, orice copil este obligat să frecventeze o formă de învățământ autorizată, dar nu neapărat în țara noastră.

sursa: http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/scoala-acasa/cat-costa-un-an-de-homeschooling-2-621068

Senat: Trei zile pe lună reducere din pedeapsă pentru condiţii improprii

Senatorii au votat luni, cu 113 voturi ”pentru” şi un singur vot ”împotrivă” modificările la legea privind executarea pedepselor. S-a stabilit ca deţinuţilor care stau în condiţii necorespunzătoare să li se reducă pedeapsa cu trei zile pe lună, iar spaţiul necorespunzător de detenţie a fost definit ca mai mic de patru metri pătraţi de persoană.

Cele mai importante amendamente admise vizează reducerea cu trei zile pe lună a pedepsei cu închisoare pentru deţinuţii care stau în condiţii necorespunzătoare şi, totodată, definirea spaţiului necorespunzător: ”cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, care se calculează prin împărţirea suprafeţei totale a camerei de deţinere la numărul de persoane cazate în camera respectivă”.

Modificările aduse legii executării pedepselor au fost susţinute în final de toate partidele parlamentare, deşi cu unele observaţii.

USR, prin vocea senatorului Vlad Alexandrescu, a salutat proiectul de lege, despre care a spus că a fost înaintat Parlamentului de către fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună. Alexandrescu a atras atenţia însă că modificările adoptate luni de Senat nu acoperă decât parţial situaţia din penitenciarele româneşti şi a indicat ca măsuri suplimentare construcţia de noi penitenciare.

Şi PNL a susţinut modificările aduse legii privind executarea pedepselor, dar senatorul Alina Gorghiu a avertizat că actul normativ ”nu e o soluţie miraculoasă, ci doar un pas mic dintr-un mare pachet pe care Parlamentul împreună cu Guvernul ar trebui să-l adopte”. Ea a spus că pentru rezolvarea situaţiei din penitenciare este nevoie de construcţia unor închisori noi şi de măsuri alternative, precum arestul la domiciliu sau introducerea de brăţări.

Proiectul de lege urmează să meargă acum la Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.

sursa: http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/vot-in-senat-trei-zile-pe-luna-reducere-din-pedeapsa-pentru-conditii-necorespunzatoare-686801